În zona plasată la nord de bariera Podului Mogoşoaiei şi până la pădurea Băneasa se întindea o câmpie goală, lipsită de copaci. Circulaţia care traversa această zonă, denumită iniţial „Aleea Băneasa”, s-a dezvoltat în prelungirea unei artere simbol pentru istoria oraşului – Calea Victoriei (fostă Podul Mogoşoaiei, inaugurată la sfârşitul secolului al XVIII-lea ca legătură între palatul al lui Constantin Brâncoveanu, plasat în vecinătatea actualei Piaţa Unirii şi reşedinţa sa extraurbană de la Mogoşoaia). Primele referiri scrise la existenţa „Aleii Băneasa” şi a plantaţiilor care o mărgineau, apar încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Acestea se datorează în bună măsură importanţei care era acordată acestei zone de agrement, zonă în care au fost făcute amenajări încă din perioada domniilor fanariote.
Prima menţionare a lucrărilor de amenajare ale traseului şoselei Kiseleff, era făcută în scris la 1833. În data de 2 martie a acestui an, marele vornic Grigore Filipescu raporta generalului Kiseleff faptul că „s-a săvârşit aleaua cea mare din Capul Şoselei Podului Mogoşoii până la Băneasca, remâind cusur numai aşternerea cu nisip şi răsădirea copacilor de pe laturi, care şi acestea au început a se lucra”. Această afirmaţie se pare că a fost făcută însă fără o acoperire reală, în perioada ulterioară, până târziu spre mijlocul secolului al XIX-lea, amenajările făcute în timpul lui Nicolae Mavrogheni la sfârşitul secolului al XVIII-lea, rămânănd neschimbate. Spre 1840, lucrările de amenajare ale şoselei începute în 1832, erau încă neterminate. Date referitoare la acest fapt sunt consemnate în documentele care privesc angajamentul unui anume Ioan Ioanovici care urma să planteze la momentul respectiv 2000 de tei în completarea celor care fuseseră plantaţi deja. (Extras din studiul istoric realizat de catre Prof. Dr. Arh. N. Lascu (expert MCC) si Dr. Arh. Horia Radu Moldovan)
Studiul a constat in analizarea vegetatiei de aliniament existente a bulevardului Kiseleff si elaborarea unei propuneri si a unui program de inlocuire a arborilor pastrand in permanenta caracterul si imaginea foarte bine definite ale bulevardului.
Totodata, in urma analizelor efectuate s-a constatat necesitatea realizarii unor interventii peisagere minimale in cateva puncte ale bulevardului (reorganizarea spatiului de intrare la cele trei muzee, reorganizarea spatiala a Pietei Arcului de Triumf, amenajarea spatiului capatului tramvaiului 41) cat si reconsiderarea in totalitate a mobilierului urban si a pozitionarii acestuia, a traseelor pietonale si de biciclete si a plantatiilor de mica si medie inaltime de sub aliniamente.
